miercuri, 22 decembrie 2010

TIC - TAC

PRIVESC UN CEAS SI TAC
PENDULA SOPTIND TIC-TAC
VISEZ IUBIRE…
MA TREZESC… AUD TIC-TAC…
MA PLOUA CU STROPI DE VESNICIE
O INIMA ARDE CA O CANDELA… O LUMINA VIE
SCRIU VERSURI PE O HARTIE…
O PANA DE IUBIRE.
PRIVESC CERUL PICTAT
DE STELE… NOURI… ASTRI CE IN INIMA AU PICTAT
AL TAU CHIP SPLENDID … PARFUMAT… CURAT
A TA INIMA… O CALDURA MARE… DULCE ALINARE
VISE CALDE… ALINATE DE O SARUTARE
ZAMBETE CALDE… MAI FURA O SARUTARE
INIMI CE PT NOI BAT… DULCE ALINARE
IUBIREA CRESTE MARE… MARE.
Timpul… timpul este tic-tac
O pendula sopteste tic-tac
Acele se invart iar… flori se inchid… dar se deschid iar
Sunt o floare… ma deschid… iti daruiesc un dar

duminică, 19 decembrie 2010

De-ai sti

De-ai şti, iubite, cât de mult
Mi-i dor ca glasul tău s-ascult,
Ai veni pe-aripi de vânt
Şi mi-ai spune un cuvânt.
Vorba fie rea sau bună,
Am vorbi-o împreună,
M-ai vedea, eu te-aş privi,
Vorbele s-ar înmulţi.
Tu mi-ai spune una mie,
Eu ţi-aş spune multe ţie
Făr-de rost şi chibzuire,
Însă toate de iubire.
Vino dar pe-aripi de vânt,
Vin de-mi spune un cuvânt,
Că mi-i dor atât de mult
Glasul tău să-l mai ascult.

letter to you

Doresc sa-mi astern gandurile…pe o foaie imaculata din sufletul meu…a venit primavara si vreau sa-mi simt inima usoara precum o pasare in zbor..sa ma pot si eu bucura de privelistea peisajului ce ma inconjoara..insa  simt un gol ce ma apasa…atmosfera devine claustranta…si inconstient ..imi apare chipul lui in minte…asa sub lumina lunii pale ce isi asternea razele pe fata lui cand dormea…si il priveam…cele mai fine trasaturi…si cele mai dulci buzee.iar ochi..umbriti de gene dese..zambea..oare ce visa?eram si eu in visul lui?as fi bucuroasa sa sa stiu k ii bantui noptile in lipsa mea…dar nu ma pot insela.oricum am promis k voi fi optmista si chiar daca ar fi fost ultima noaptea cu tine in bratele mele,as muri fericita k si cum ar fi ultima din viata mea..!

 te iubesc….                                                     

VERSURI

Nu stiu secretul limbii tale

nici drumul cuvintelor
ratacesc poezia
ma duc într-aiurea
printre flacari de frig
si statui de piatra
Vino, ia-ma de mîna
învata-ma sarutul umed
al vîntului de miazazi
spune-mi
din ce samînta încoltesc stelele
într-o lacrima

Nu stiu unde esti, cine esti
chiar si prezent
îmi lipsesti totdeauna
Incepe în mine toamna
si timpul ma-mbraca
în frunze de aur
Mîine voi fi nicaieri
Vino, fa-ma zapada
topeste-ma-n sine
s-adulmec radacinile vîntului
sa ma strecor în flori
sa-ti ofer mierea
albinelor salbatice

Invata-ma sa cînt fara cuvinte
printre simfonii
cu tais de ghilotina
pe buzele mele plînge
o floare decapitata.








E ea femeia ce-n viata iti apare
O tainica lumina in noaptea efemera,
In brate te atrage, iubindu-te cu-ardoare
Hranindu-te cu-a dragostei himera.

La inceput izvor de daruire
Ingenua, gingasa si gata sa-ti ofere
In viata cenusie doar clipe de placere
Te lasa ca sa gusti din fericire.

Dar focul ce-l aprinde se-nteteste
Si viata-ntreaga ti-o cuprinde
Femeia este fiara cand iubeste
Nu iarta pe barbatul care-o vinde.

Dar de vei sti sa-i fii mereu aproape,
Ea dulci fiori in tine va aprinde
Pe al iubirii val, te va purta departe
Corabie de-a pururi, in viata si in moarte.





Doua suflete legate,
Asta suntem tu si eu.
Ne vom iubi si dupa moarte,
Acolo-n Rai la Dumnezeu..
Pe tronul inimii mele tu esti rege,
Imi stapanesti viata si al meu gand,
Caci dorinta ta pentru mine e lege,
Esti minunea mea de pe acest pamant.
Ti-as sta la picioare o vesnicie,
Si nu as regreta, nu mi-ar parea rau,
Te voi iubi la fel de mult si peste ani o mie,
Icoana fac din chipul tau...




ubirea ta nicicând singura traieste
în trecerea nelinistitelor anotimpuri
si a ratacitoarelor amintiri de nostalgii nestinse
caci pe cararile dorului
unde sagalnica pasesti
îndragostit si-n asteptare
"Cineva", neîncetat gândindu-se la tine
te doreste de a fi împreuna
în infinitul "Azi" al iubirii

sâmbătă, 11 decembrie 2010

femeia romaneasca ;)

Statutul femeii in societatea romaneasca este cam trecut cu vederea. Rare sunt cazurile in care se impune in societate, in viata profesionala, ba chiar uneori umilinta femeii porneste din familie prin agresare verbala sau chiar fizica. Din pacate agresiunea fizica este adoptata din ce in ce mai des in familiile din Romania, mai ales in zona rurala, mai ales de barbati. Intr-adevar exista si cazuri in care barbatii sunt agresati de femei, dar sunt mai rare. Din pacate majoritatea cazurilor au dus mai devreme sau mai tarziu la MOARTEA VICTIMEI. Femeia nu stie sa-si apere drepturile sociale, considera, dintr-o mentalitate gresita, indoctrinata de parinti si stramosi, ca trebuie sa stea alaturi de un sot care o agreseaza din cand in cand, iar acest lucru se intampla in cele mai multe din cazuri din cauza principalului viciu al barbatilor: ALCOOLISMUL. Nu pot nega ca nu exista si femei pasionate de licorile bahice. Din pacate toate aceste probleme sunt rasfrante asupra copiilor care de cele mai multe ori adopta atitudinea si viciile parintilor, iar societatea nu se ocupa suficient de educarea lor ca viitori adulti, iar parintii care devin victime ale agresiunii sau alcoolismului nu sunt tratate cu succes in sistemul medical romanesc.
O femeie care nu stie sa lupte pentru ce vrea in viata sau este in fiecare zi convinsa verbal sau fizic ca nu este buna de nimic, nu va reusi sa iasa din acel cerc vicios. Saracia, educatia, mentalitatea o impiedica sa se gandeasca foarte bine ca nu are decat o singura viata si ca nimeni nu este stapan pe viata ei decat Dumnezeu. Ea este considerata de cele mai multe ori mediocra, ca nu poate visa la o functie, ba chiar incurajata sa nu faca acele lucruri care sunt parca atribuite doar barbatilor. Vremurile s-au schimbat. O femeie are acces la educatie, la internet (in cele mai bune cazuri), la documentare, bineanteles daca isi doreste acest lucru sau daca ii este insuflat de cineva sau ceva anume.
In Romania se pune foarte putin accent pe descoperirea sinelui, pe dezvoltare personala, exista o mentalitate bonavicioasa si anume ca o persoana sa nu incerce sa faca mai mult decat este nivelul familial, local sau social, de fapt substratul acestei gandiri este ca acea persoana se va schimba si prin schimbarea atitudinii ei, si nu numai, va atrage ca un magnet si alte persoane sa se schimbe, iar pentru societatea romanesca este foarte greu de acceptat schimbarea, mai ales de mentalitate si mai ales cand este influentata de probleme legate de alcoolism, droguri sau mai grav psihice care cer ingrijire de specialitate.
Femeia are foarte multe indatoriri obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca cu succes: FIICA, FEMEIE, PRIETENA, SOTIE, CASNICA, MAMA SI UN JOB. Ei…bine o femeie trebuie sa faca fata tuturor acestor provocari carora li se adauga gasirea de solutii pentru probleme adiacente: bunastarea financiara si sociala a familiei, educatia copiilor si uneori a ei insisi si a sotului, seninatate psihica, conditie fizica macar acceptabila, gestionarea treburilor casnice in asa mod in care se poate ocupa si de copii si ultima parte dar nu cea din urma: un job care de cele mai multe ori ocupa o mare parte din timp. Pentru toate acestea este foarte necesara o VIATA LINISTITA, ECHILIBRATA! Acesta este un IDEAL si dupa cum spuneam in randurile de mai sus exista foarte multe cazuri in care nu se regaseste acest ideal.
O femeie este fericita cand poate indeplini toate aceste lucruri cu succes, dar si cand mai are un gram de timp si pentru nevoile personale.  Sa fim seriosi nu ma refer neaparat la machiaj, saloane de orice tip, ci ma refer la momentele de reculegere, de relaxare. Acele momente practic nu exista pentru o familie in care exista numai stres, certuri si batai. Acest lucru se numeste SCLAVIE CASNICA, a profita de partenerul de viata, daca il putem numi asa, sa faca placerile celulilalt, indiferent de ce natura ar fi ele. In acest caz nu numai ca se pierde feminitatea, dar se poate ajunge la boli psihice foarte grave, iar prin agresiune fizica chiar la MOARTE. Poate urmariti la tv cazurile de omoruri din ultimul timp si constatati cum este tratata o femeie de cele mai multe ori. Eu nu vreau sa ridic femeia pe un piedestal, sa o consider o sfanta, dar cred ca nu acesta este un mod de a crea o famile, mai ales de a creste niste copii si a le oferi o educatie, din aceste motive societatea este atat de viciata.
De-alungul istoriei avem cazuri in care femeie au avut succes in afaceri, au avut si au functii in stat, sunt femei rationale, echilibrate, care au dovedit ca se poate si ca mentalitatea incepe sa se schimbe, ma refer la faptul ca se considera ca barbatul este superior femeii.
Discriminarea femeii este inca o realitate. Nu in toate tarile, nu in toate domeniile – ci in majoritatea. Femeile continua sa fie victime ale violentelor domestice, ale tabuurilor religioase sau culturale si ale discriminarii la locul de munca. O femeie care-si doreste un copil este considerata de multe ori incapabila de a detine o functie de conducere. Rezultatul este un sistem in care putine femei se bucura de mobilitate pentru a-si construi o cariera. S-a ajuns ca ele sa fie excluse din domeniile competitive in care exista perspective unei angajari. Femeile se implica in sfera decizionala mult mai puternic, iar existenta unui copil nu le impiedica sa-si formeze o cariera, mai ales cand activitatea prestata, conditiile de munca si de salarizare sunt deosebite.
Motivatiile principale la locul de munca sunt, pentru femeia din Romania, posibilitatea de a fi un ajutor direct pentru ceilalti si sansa de a castiga foarte multi bani, precum si de avansare si afirmare. In plus, din ce in ce mai multe romance vad in ocupatia de casnica un sentiment de nerealizare, preferand activitati profesionale inalte, in domeniul afacerilor si chiar al politicii.  Daca in ceea ce priveste cariera mentalitatea e in schimbare, se pare ca in ce priveste viata de cuplu femeile sunt inca tributare unor mentalitati care nu intotdeauna le sunt de folos. 
Eu as spune ca femeile ar trebui sa se cunoasca si sa invete sa fie ele insele. Sa invete sa iubeasca, dar mai ales sa se iubeasca pentru ceea ce sunt sau au realizat in viata, sa invete cum sa scape de imaginea pe care barbatii au asezat-o asupra lor, de milenii. Probabil ca ele, femeile care ar face asta, ar fi foarte buni conducatori la locul lor de munca, probabil ar putea conduce aceasta lume mai bine – cred ca ar fi mai multa bucurie, pace, armonie.

vineri, 10 decembrie 2010

soapte

S-a lasat amagitoare noaptea, curinsa de-un intuneric ametitor… se joaca si luna,imi mangaie chipul sperand sa-si alunge singuratatea… E trista de veacuri …desi lumineaza… Asemeni unui zambet, ce-ascunde sute de lacrimi,visez in tacere, astern ganduri si soapte…ma simt abandonata in tristete…incerc sa respir, dar,  imi lipseste aerul… As vrea sa ascult, dar, nu inteleg tacerea… Unde esti,sa pot zbura?! Un suflet ce-i singur, nu oglindeste nimic… fara parfum, degeaba si floarea… Stiu ca ma cauti…am aripile frante… Grea e magia, cand crezi doar in ea…  De ce nu te apropii?! Stange-ma-n brate! Arata-mi lumina! Acopera-mi ochii, mangaie-mi buzele ce parca suspina! Otraveste-ma cu dulceata,am sa mor pentru tine… Sopteste-mi dorinte,doreste-ti in soapta!  Iubeste,alina,saruta,priveste! Traieste prin mine,suspina,zambeste… Alunga-mi amarul, uita de lume, de pasii tristi ai singuratatii…ecoul lor apasator imi inunda timpanele…imi amorteste sufletul… Am ramas doar o flacara-n vant! Ce dor mi-e de tine…arata-te-odata!
Mai mult decat viata,atat te-as iubi…

joi, 9 decembrie 2010

ce inseamna sa iubesti ?

Să iubeşti un om înseamnă să profiţi de oportunitatea, ce-ţi este oferită, de a-l cunoaşte cu adevarat şi să te bucuri de tot ceea ce descoperi dincolo de masca numită aparenţă.  Să iubeşti un om înseamnă să-i decoperi cu uimire cele mai adânci sentimente, frici şi anxietăţi, vise şi bucurii, suferinţe şi aspiraţii.  Să iubeşti un om înseamnă să înţelegi că dincolo de măştile sale reci sau inexpresive se află ascunsă o inimă, probabil sensibilă şi singură, care tânjeşte după o îmbrăţişare caldă şi un zâmbet sincer.  Să iubeşti un om înseamnă să conştientizezi că dacă uneori acesta cauzează durere şi suferinţă este pentru că nu a învăţat încă să cultive fericirea şi uneori se simte atât de gol şi lipsit de sens încât nu mai are încredere, nici măcar în el însuşi.  Să iubeşti un om înseamnă să descoperi şi să-i onorezi adevărata identitate, să-i apreciezi propria lui măreţie ca expresie a unicităţii.  Să iubeşti un om înseamnă să-i oferi şansa de a fi ascultat cu atenţie profundă, plină de interes şi cu profund respect.  Să iubeşti un om înseamnă să-i accepţi viaţa fără să încerci să i-o modifici, ci s-o înţelegi.  Să iubeşti un om înseamnă să-i oferi încredere pentru a se putea destăinuii fără frică, să-i deschizi un suflet alături de care să se simtă comfortabil pentru a-şi împărtăşi sentimentele, gândurile şi frământările.  Să iubeşti un om înseamnă să recunoşti că are dreptul inalienabil de a-şi alege propriul drum în viaţă, chiar dacă acesta este diferit de al tău.  Să iubeşti un om înseamnă a-i permite să-şi descopere propria realitate interioara, singur şi în felul său.  Să iubeşti un om înseamnă să-l apreciezi necondiţionat, fără a-l judeca sau evalua negativ. Să iubeşti un om înseamnă să nu-i ceri şi fără să te aştepţi să acţioneze şi să se poarte conform standardelor tale.  Să iubeşti un om înseamnă să-l apreciezi pentru ce este, nu pentru ce a-i vrea să fie.  Să iubeşti un om înseamnă să ai incredere în abilitatea lui de a învăţa din propriile greşeli şi în putera lui de a se ridica, mai puternic şi mai matur, după fiecare cădere.  Să iubeşti un om înseamnă să-i comunici încrederea pe care o ai în el ca fiinţă umană.  Să iubeşti un om înseamnă să ai curajul de a-ţi deschide în faţa lui, sufletul aşa cum este , sincer şi transparent. Înseamnă să-ţi etalezi propriile sentimente şi vulnerabilităţi.  Să iubeşti un om înseamnă a-i permite să afle ce fel de persoană eşti cu adevărat, fără să fabrici imagini false menite să producă impresii favorabile.  Să iubeşti un om înseamnă să-ţi expui dorinţele şi nevoile fără să te aştepţi ca el(ea) să ţi le îndeplinească.  Să iubeşti un om înseamnă să-ţi exprimi gândurile şi ideile fără intenţia de a convinge că doar acestea sunt corecte.  Să iubeşti un om înseamnă să vrei să i te dăruieşti pe tine în mod voluntar.  Să iubeşti un om înseamnă să fi capabil să răspunzi în mod activ la nevoia lui de dezvoltare personală.  Să-l faci astfel ca el să ştie că dezvoltarea lui personala este cu adevarat importantă pentru tine şi că poate conta pe sprijinul tău.  Să iubeşti un om înseamnă să crezi în el şi să-l sprijuni mai ales atunci când se îndoieşte de el însuşi, să-l susţii în momente de slabiciune, să-l încurajezi când se simte nesigur, să-l ghidezi când se simte pierdut, să-l mângâi cu tandreţe când simte o povara, fără să profiţi de durerile lui.


Tu faci toate astea?














EU PUR SI SIMPLU DOAR TE IUBESC 


Te iubesc.Si nu ma refer aici la o simpla senzatie efemera,la un gand care iti trece prin cap,te face sa zambesti si apoi dispare.Serios,te iubesc.
Te iubesc pentru mersul tau.Da,SI pentru el.Pentru ca fiecare pas pe care il faci transforma o bucatica din spatiul meu intr o extensie a persoanei tale.Cand mergem la o plimbare ajung sa iubesc jumatate din acest orasc pentru care de altfel nu nutresc sentimente atat de nobile.
Te iubesc SI pentru mainile tale.Nu se cuvine sa le neindreptatesc.Ori,numai tu stii miscarea prin care poti sa alungi toate temerile si oboseala ce imi doboara sufletul,atunci cand ma mangai rar cu degetele peste umerii goi si imi soptesti tot-ce-imi-place-sa-aud la ureche.Atat de usor dai la o parte toate durerile,suferintele,lasand loc numai iubirii ,acestei iubiri pt tine care ma ajuta sa trag urmatoarea gura de aer atunci cand simt ca nu mai am puterea sa o fac.
Te iubesc pentru ca sunt „jucaria ta”. :D . Imediat cand ceva este in neregula cu mine,cand vre-un arc s-a stricat si rotitele s-au intepenit,intorci exact cheita care trebuie si imi revin.Te iubesc si pentru ca ma strangi atat de tare la piept noaptea.
Te iubesc pentru ca oricat de prost as face ceva,indiferent de cata multa sare as scapa in sandwich-ul tau,sau cat de dezgustator ar arata o salata facuta pt tine,te fortezi sa o gusti macar.Si apoi faci tu mancarea pe care eu sincer nu o merit.Papilele mele gustative nu sunt demne de mancarea ta.
Te iubesc pt ca esti completarea mea fireasca.Nu esti o simpla oglindire a reflectiilor personale.Esti cel mai aspru critic al ideilor mele,dar si cel mai mare „fan”.(tumpi dumpi tum tum  ) .Cand izvorul gandirii mele a secat,in tine gasesc scanteia capabila sa-mi reinvie imaginatia.
Te iubesc din cauza ca in noianul de masti ce ne inconjoara,tu ai fost singurul capabil sa vada prin bucata de plumb ce-mi acoperea sufletul si sa cuprinda intr-o sarutare intreaga mea esenta.
Te iubesc pt ca indiferent de cat de multe lucruri lipsite de sens ti-as putea insirui in fraze lipsite de substanta,de cele mai multe ori tu reusesti sa le gasesti logica si consistenta,acolo unde eu deja am renuntat sa o mai fac.
Te iubesc pentru ca ma suporti.Viata mea alaturi de tine este o surpriza continua.Explodez in aceste crize de fericire,de nebunie,care te absorb si pe tine.
Uite d’asta te iubesc.Asa,zambeste acum.Zambeste pentru mine.UITE,si d’asta te iubesc.Numai buzele tale stiu sa se arcuiasca asa.Numai ele stiu sa ma sarute cum trebuie.
Da,deci te iubesc.

miercuri, 8 decembrie 2010

ce stiu barbati despre femei ?

Recunosc, îmi este foarte dificil să vorbesc despre femei. Alte editoriale le-aş fi scris mai uşor, dar ca să  încep aceste rânduri a trebuit să mă gândesc chiar foarte mult! De ce mi-atât de greu de scris? Pentru că despre femei poţi să spui atât de multe! Am în casă o carte foarte interesantă: “Tot ce ştiu bărbaţii despre femei” de Knott Much. Când deschizi paginile acestei cărţi, vei vedea că ea este goală! Şi nu e o greşeală de tipar! Pur şi simplu, mesajul cărţii este următorul: bărbaţii nu ştiu NIMIC despre femei. Aşa că, acest editorial ar fi trebuit scris de un bărbat, nu de o femeie, pentru că, orice aş spune eu, tot n-aş reuşi să înţeleg universul feminin. Da, e adevărat, un bărbat n-ar putea niciodată să înţeleagă ce simte o femeie atunci când e îndrăgostită sau ce simte o femeie atunci când devine mamă. Ce au femeile şi nu au bărbaţii? Femeile au delicateţe, aspect care e perceput de bărbaţi ca fiind o slăbiciune; femeile au sensibilitate mai mare la tot ce este frumos în jurul lor; femeile percep dragostea cu mai multă putere decât un bărbat. Pe când un bărbat crede că durerea este o pedeapsă nemeritată, femeia o acceptă ca fiind ceva natural. Femeia creează o nouă fiinţă, prin naştere, pe când bărbaţii au, în general, tendinţa de a distruge, prin războaiele pe care le port.
E adevărat că femeile au fost discriminate si asuprite de-a lungul istoriei (şi încă mai sunt şi acum în societăţile musulmane), şi poate de aceea o feministă ca Evelyn Cunningham spunea odată că “femeile sunt singurul grup asuprit din societatea noastră care trăiesc în intimitate cu opresorii lor”. De prea

multe ori, femeile au fost învăţate să se scuze pentru abilităţile lor, ca şi cum acestea ar fi un păcat. Şi au fost oprite în a înfăptui anumite munci, spunându-se că nu ar fi potrivite pentru o femeie. Aşa că ar trebui să fim de acord cu vorbele (mai dure, e adevărat) lui Florynce Kennedy care spunea că “Există extrem de puţine slujbe care necesită un penis sau un vagin; de aceea, toate celelalte slujbe ar trebui să fie deschise pentru toţi”.
Îmi vin acum în minte vorbele lui Golda Meir care spunea că “Nu ştiu dacă femeile sunt mai bune decât bărbaţii, dar pot să vă spun un lucru cert: ele nu sunt mai rele decât bărbaţii”. Sau o chestie citită odată într-o carte (nu mai ţin minte autorul) care zicea: “De ce bărbaţii trebuie să fie ticăloşi, iar femeile să fie numai zâmbet?” Chiar aşa…De ce? Eu cred că ar trebui să fie invers…bărbaţii să fie tot numai un zâmbet şi să le mulţumim acestor fiinţe plăpânde şi minunate de lângă noi că există şi că ne fac viaţa mai frumoasă!”

marți, 7 decembrie 2010

Am o intrebare in cap…. Secretele leaga oamenii? Sau secretele despart relatiile? Ce context ar trebui sa privesc?
Te trezesti intr-o dimineata plin de viata, un zambet larg pe buze, e ziua ta! Dar dupa o zi…. si inca o zi… si inca o zi…. zambetul se sterge, zambetul devine trist! Exista motive pentru care cate un zambet trist distruge cate o zi a fiecaruia …. si de multe ori, acele motive sunt secrete, acele secrete care leaga oamenii, leaga relatiile dintre ei…. sau acele secrete care distrug relatiile, care le priveaza de incredere, care le stirbesc de bine, care trezesc mai multe suspiciuni, care rup orice legatura in urma lor!
A mai trecut o zi, au mai pierit poate milioane de zambete pe o perioada scurta, lunga… sau definitiv!
Un zambet fericit, trezeste emotie in fiecare om… ii induce un fior, ce-l va face sa`ti zambeasca, pentru ca te vede zambind.
Un zambet curat, oglindeste o emotie copilareasca.
Un zambet copilaresc iti va impartasi un zambet, un gand, o idee.
Un zambet complet, va stii sa trezeasca in tine, emotie, fiori si sa te oblige sa zambesti.
Un zambet azi…
Un zambet maine…
Azi un zambet trist!
Pentru maine nu mai sper la nimic…
E o simpla zi ce ma face imuna la a mai zambi.

tu? - acolo.... eu? - aici

Există un loc nemărginit,
Singur, ciudat, nebănuit,
"Acolo" uiţi şi eşti uitat,
Te-mbibi cu un sărut ... pătat.
Acolo - tu nu poţi să scrii,
"Acolo - tu nu poţi citi, acolo - tu nu poţi veni" ........
Şi, ce nevoie ai avea
Să ştii, totuşi, să faci ceva?
"Acolo" stai mereu în vis
Simţit taman ca-n ... paradis.
Acolo - tu - nu poţi visa,
Acolo nu mai poţi uita, acolo - nu te pot urma.
Tu te-ai retras, şi eşti mâhnit...
Popasu'n care-ai odihnit?
"Acolo" fără doar şi poate
Doar ziduri, doar singurătate.....

Cuvinte multe, mari şi mici,
Stau aruncate pe ... aici.
"Aici"? - sunt eu, ş-am ascultat.
Aici, zâmbind, eu m-am iertat.